BCR-ul si birocratia

Am avut nevoie de niste euro. Aveam lei, asa ca ecuatia era destul de simpla. Trebuia doar sa-i cumpar. Am mers la BCR, conviinsa fiind ca e o simpla operatiune si nu ar avea cum sa dureze mult. Cred ca doar speram, pentru ca eram si grabita. Odata ajunsa in banca, am fost "izbita" de o coada destul de mare pozitionata exact la ghiseul la care imi doaream cu atata ardoare sa ajung.  Sunt o optimista, asa ca mi-am spus ca nu are cum sa dureze mult si m-am asezat cuminte in spatele ultmei persoane. Si am stat, si am stat.. Pe masura ce timpul trecea, observam cum bataile piciorului  meu stang se inteteau in podea si se opreau doar cateva secunda la un interval de 20 de minute, cat sa mai fac un pas mic in fata. O zaream pe doamna blonda de la ghiseu plecand, intorcandu-se, stand sau mergand la alte ghisee pentru noi indicatii. Am ajuns intr-un final in fata ei. Mi-am dat atunci seama ca nu era ea de vina "rapiditatea" cu care se desfasurau lucrurile, ci blestematul ala de calculator, care avea atat de multe taste si atat de imprastiate. Biata de ea trebuia de fiecare data sa le gaseasca pe rand. Am iertat-o. Insa ce m-a ingrozit a fost momentul in care mi-a spus ca trebuie sa ma introduca in baza de date deoarece este prima data cand folosesc serviciile bancii. O, nu, nu inca o ora de stat! Am rugat-o sa nu faca asta, pentru ca este si ultima data cand mai intru intr-un BCR. Mi-a raspuns scurt: "Nu vreti, nu va dam banii!" Cu un asemenea argument, puteam eu sa o refuz? Bine, am spus, si dupa inca o ora mi-am luat si blestematii aia de bani. 

PS: as fi schimbat cu drag la un exchange, dar nu aveau suficienti euro.