Zilele onomastice sunt acele zile in care iti dai seama cati dintre prietenii tai se gandesc la tine si pentru cati dintre ei esti total neimportant. Nu pot sa spun ca mai pun mare pret pe prieteniile din zilele noastre pentru ca au devenit mult prea superficiale. Imi spunea cineva ca e dezamagit de un prieten care nu l-a invitat la nu stiu ce petrecere si si-a dat seama ca ala ii e de fapt amic. Cred ca punem prea mult accent pe cuvantul asta. Prietenul este de fapt un amic. Nimeni nu-si mai permite in zilele astea sa fie cu adevarat prieten. Costa. Mult. Iar daca mai ai si probleme, deja esti ca un ghimpe in coaste. Nu vrea nimeni un om trist. Toti vrem oameni veseli, care sa ne amuze si cu care sa petrecem doar momente fericite. Daca nu poti sa faci asta si ai prea multe probleme pe care ai putea sa le imparti cu prietenii, esti omis de pe lista de invitati la party-uri.
Dar sa revenim la mine. Am avut de ziua mea cateva surprize. Nu ma refer la cadouri (la capitolul asta am stat extrem de prost, nu am primit nimic material sau "emotional"), ci la telefoane sau mesaje. Alea nu mai costa nimic, poate doar un neuron. Si cum spuneam la inceput, iti dai seama cati mai stiu de tine, cati se uita in telefon si cauta sarbatoritii zilei si pe cati ii doare fix in cot. M-a bucurat sa aflu ca mai am destui prieteni care au pierdut un minut din viata lor sa-mi transmita un mesaj prin mijoacele de comunicare in masa (vezi : telefon, internet). M-au sunat oameni de la care nu m-as fi asteptat in veci, oameni pe care nu-i cunosc dar ma cunosc ei, dar au fost si oameni care de ani de zile imi spun pe nume dar uita sa-mi spuna "La multi ani" in singura zi in care o pot face. Si ar mai fi o categorie: oameni pe care as fi vrut sa-i vad de ziua mea, pe nepusa masa si neinvitati...Cum spuneam, prieteniile sunt supraevaluate. La multi ani mie! Beau o bere singura pentru asta!
PS: La multi ani, Romanio! O sa beau o bere si pentru tine, fata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu